vineri, 18 decembrie 2009
DRAGOSTEA...IZVOR DE SUFERINTA
DA..in primul rand DRAGOSTEA e un izvor de suferinta.Este precum albina..vine,culege polenul apoi pleaca ..lasand in urma doar suferinta si durere.Multi se sperie de ea ,deoarece,cand isi face aparitia ,doboara tot ceea ce incearca sa o impiedice,iar de cele mai multe ori trebuie sa ne resemnam pentru ca e atat de puternica incat nu putem iesi invingatori din acest razboi.Insa are si o parte buna..pentru moment simti cele mai frumoase clipe din viata ta..ea te urca pe cele mai inalte culmi..iti deschide usile spre cele mai indepartate taramuri..la care nici nu ai visat vreodata..te indreapta spre luminita de la capatul tunelului,cea dupa care tanjeai de mult ..ea este singura care te poate transforma.Dar atunci cand te abandoneaza simti ca lumea se prabuseste odata cu tine..vezi totul in jurul tau numai scrum si fum..te trage atat de jos incat daca mai faci o miscare poti ajunge in prapastie de unde nu mai ai scapare..ea te aduce in pragul disperarii..nu poti sta linistit si sa te prefaci ca totul este normal ca e o perioada,o epoca din viata.vrei sa dai uitarii dar nu poti simti nevoia sa iubesti..ai nevoie sa iubesti..atata doar..sa iubesti.GAndesti ca viata e scurta sau prea lunga pentru ca tu sa-ti permiti luxul de a o trai atat de rau.Cu cat esti mai departe,sentimentele pe care incerci sa le inabusi,sa le dai uitarii,cu atat sunt mai aproape de inima.daca esti in exil ,vrei sa pastrezi si cea mai nensemnata amintire despre radacinile tale,asa este si cu dragostea..daca esti departe de de persoana iubita fiecare persoana de pe strada ne trezeste amintirea ei..dar trebuie sa ma resemnez si sa inteleg ca dragostea nu e facuta pentru mine si nici eu pentru dragoste..ea fuge de mine ca si cum nu as mai avea nici o importanta si nu s-ar simti bine venita..insa tot ceea ce-mi doresc e sa-mi recapat libertatea ..unori ma intreb..care este cel mai important lucru in viata asta,sa traiesc sau sa ma prefac ca traiesc ..sa vrea sa pot da timpul inapoi..sa lupt cu dragostea..sa lupt cu toate armele posibile pentru a o impiedica sa intre in in viata mea si sa mi-o distruga ..sa ma faca sa-mi pierd toata increderea in mine..sa-mi naruie visele sperantele ..Ma simt ca o lasa pentru ca am renuntat la lupta si m-am lasat invinsa in acest razboi..simt ca mi-am pierdut demnitatea ..demnitate pe care mi-o pot recupera spulberand orice speranta din sufletul meu..as vrea sa se intoarca pentru a ma putea razbuna pe ea ..sa-i sfasii inima si sufletul..sa ma joc cu sentimentele,visele ,sperantele ei asa cum sa jucat ea cu mine..dar mie frica..sa nu fac aceeasi greseala..sa nu-i cad in plasa din nou pentru-ca ma simt inca slaba,rana nu mi sa vindecat ,inca mai simt durere.Dar nu penru mult timp.In curand imi voi recapata libertatea.Trebuie sa incetez sa mai fiu cine sunt acum ,si sa ma gasesc pe mine insami..sa recastig ceea ce am pierdut din lasitate ..Acum cand nu mai am nimic de pierdut am primit totul,cand am incetat a fi cine eram mam gasit pe mine insami,cand am cunoscut suferinta si umilinta totala miam recapatat LIBERTATEA!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu